La a patra întâlnire a clubului de lectura Fanbook Lecturiada-“Ia o doză de lectură!”, –care are loc la Școala Primară Ghidion, comuna Stănița, județul Neamț– s-a povestit mult despre “Cititorul din peșteră” de Rui Zink.

După ce am prezentat pe scurt subiectul cărții, unul dintre copii mi-a mărturisit că i-a plăcut foarte mult. A luat-o în mână și nu a mai lăsat-o până nu a ajuns la final. L-a “prins” încă de la primele pagini. S-a gândit că personajul principal seamănă foarte mult cu fratele lui, un adolescent care nu prea citește și căruia i-ar prinde bine o întâlnire cu Anibalector.

Copiii au înțeles perfect că această carte este o pledoarie pentru lectură și au fost impresionați de câteva citate care i-au pus pe gânduri:

• “Cartea ne obliga sa călătorim, televiziunea sa rămânem gură-cască.”
• “Cărțile sunt mai prețioase decât diamantele.”
• “Cititul e ca patinatul, se învață prin practică, îi prinzi gustul tocmai exersând acest gust”
• “Cititul înseamnă să faci lucrurile să se întâmple în capul tău. Nu să stai ca o rumegătoare să te zgâiești la un perete vorbitor.”
• “La ce folosește cititul?… Într-o zi vei învăța că lucrurile cele mai importante în viața sunt cele care nu servesc la nimic.”
• “O carte e o întâlnire între două voci: a noastră și a cărții.”
• “Tocmai făceam un lucru pe care nu-l mai făcusem niciodată la școală: învățam. Și simțeam ceva și mai straniu: îmi plăcea să învăț.”
• “O carte e o casă cu multe uși.”

Copiii au surprins asemănarea cu lumea din zilele noastre când majoritatea oamenilor acordă prea puțin timp cititului. Unii au recunoscut că nici ei nu citesc atât de mult pe cât ar vrea și ca se lasă furați de televizor, ba chiar le-ar fi greu sa trăiască într-o lume fără tehnologie. Unul singur a mărturisit ca ar fi cel mai fericit dacă ar fi pe o insula pustie, înconjurat de cărți.  Nu putem decât să ne bucurăm și să recunoaște că este unul dintre puținii “devoratori de cărți”, așa cum era Anibalector. Colegii l-au întrebat de ce îi place atât de mult să citească. Nu se plictisește să facă mereu același lucru? El le-a răspuns că nu are cum să se plictisească deoarece fiecare carte îl duce în alta lume și este liber să își imagineze, așa cum vrea el, locurile și personajele.

Ce a fost și n-a fost pe placul micuților cititori:

• “Nu mi-a plăcut că băiatul nu a vrut să se întoarcă acasă cu părinții.” (Iustin)
• “Nu mi-a plăcut că băiatul fura.” (Vlad)
• “Mi-a plăcut cum s-a comportat Anibalector cu băiatul și că l-a învățat să citească.” (Maria)
• “Nu mi-a plăcut că Anibalector a fost închis la Gradina Zoologica.” (Karla)
• “Mi-a plăcut că această carte te îndeamnă să citești mai mult.” (Alexandru)
• “Mi-a plăcut că băiatul l-a salvat pe Anibalector și i-a întors astfel bunătatea.” (Paul)
• “Mi-a plăcut că, deși Anibalector era un monstru, el era foarte blând și cred că cititul l-a făcut să fie așa.” (Daria)
• “Nu mi-a plăcut ce a spus căpitanul la sfârșit, ca “trăim intr-o epoca in care, dacă iți place sa citești, ești considerat un monstru”. Știu că e adevărat, dar asta mă întristează.” (Alex)

Recomandăm cartea tuturor, fie ei cititori împătimiți sau începători, dar mai ales începători, pentru că Anibalector deși urât de lume, vorbește atât de frumos despre lectura din pasiune!

Este o carte scurtă care se citește dintr-o suflare. Atenție, să nu să nu uitați că: “Esențele tari se țin în sticluțe mici!”

                                                                                          Profesor învățământ primar,

                                                                                          Stan Alina-Elena

Dacă doriți să punem mai departe, împreună, o temelie la educația prin lectură din România, puteți face donații aici. Din fondurile strânse vom cumpăra cărți pentru a continua Fanbook Lecturiada în sate și comune, acolo unde copiii nu își permit să cumpere și să citească autori contemporani și cărți noi.